Salutări de la tine!

Sunt Mark Dr.Vincent, Manager de Contabilitate Departamentul de Audit al (Credit Suisse Bank) de la: Anglia clasificatorului One Cabot Square, Londra E14 4QJ am scris tu despre o propunere de afaceri care va fi de un beneficiu imens pentru ambele dintre noi.. În departamentul meu, fiind asistent manager Londra Mare, Biroul regional, am descoperit o sumă de 16.500 lire sterline, 000, 00 milioane de euro (Şaisprezece punctul cinci sute de mii milioane de lire sterline), într-un cont care aparţine unuia dintre clienţii noştri străini Tarziu de afaceri dl Mogul Mosies Saba. un miliardar, un evreu din Mexic, care a fost o victima a unui accident de elicopter la inceputul anului trecut, omorandu-l si membri ai familiei. Saba a fost de 47-ani-old.Also în elicopter în momentul accidentului a fost soţia lui Adela Tuachi, fiul lor Avraham (Albert) şi fiica-in-law. Pilot a fost, de asemenea, ucis.

Alegerea de a contacta vă este trezit de la natură geografică de unde locuiţi, în special din cauza sensibilităţii a tranzacţiei, precum şi confidenţialitatea aici. Acum, banca noastra a fost de aşteptare pentru oricare dintre rudele să vină-vă pentru a pretinde, dar nimeni nu a făcut asta. Eu personal nu au avut succes în localizarea rudelor, am să vă ceară consimţământul să vă prezentăm ca o rudă / Va Beneficiar pentru a decedat, astfel încât veniturile din acest cont în valoare de milioane de lire sterline 16.500,000,00 pot fi plătite cu tine.

Acest lucru va fi debursate sau partajat în aceste procente, 60% pentru mine şi de 40% pentru tine. Am asigurat toate documentele legale necesare care pot fi utilizate pentru copierea de rezervă această afirmaţie facem. Tot ce am nevoie este să completaţi în numele dumneavoastră la documentele şi legaliza-o în instanţă aici pentru a vă dovedi ca legitime de beneficiar. Tot ce am nevoie acum este cinstit de Cooperare, confidenţialitatea şi încredere pentru a ne permite vedea prin această tranzacţie. Îţi garantez că acest lucru va fi executat sub un regim legitim care vă protejează de orice încălcare a legii.

Vă rugăm, furnizaţi-mi următoarele, după cum ne-am 7 zile pentru a rula prin intermediul. Acest lucru este foarte URGENT PLEASE.

1. Nume complet:
2. Dvs. directe număr de mobil:
3. Adresa dvs. de contact:
4. Ocupaţia:
5. Vârsta / Sex:

Având în trecut printr-o căutare metodic, am decis să vă contacteze în speranţa că veţi găsi această propunere interesanta. Vă rugăm pe dumneavoastră de confirmare a acestui mesaj şi care să indice interesul dumneavoastră vă va furniza cu mai multe informaţii. Endeavor să să-mi spuneţi dumneavoastră decizie, mai degrabă decât tine mă aşteaptă.

Va rugam sa răspuns la meu privat de e-mail aici,
: Dr_vincmark2@hotmail.com

Diez 31 diez şi prea multe minute incluse

Cercetătorii de toate naţionalităţile pe care-i citează cotidienele ”quality” ne spun că pe la ora 9 pm bărbaţii devin irascibili şi ciufuţi. Aşa că au nevoie ca femeile din viaţa lor să le ofere armonie şi să le sursure ceva la ureche cântece de leagăn care să îi ajute să treacă peste momentul critic. Iar dacă femeia îşi joacă bine cărţile (după ce n ore sunt femeie de carieră, vin acasă, pun pălăria de gospodină, fac mâncare, aspir, şterg praful şi spăl podele, vase şi băi, dacă-s prunci în zonă mai trebuie şi lecţii făcute, întrebări puse şi alte chestii d-ale mamelor iar în plus tre să mai şi legene bărbatul că d-aia e bărbat în casă) are şanse să primească şi ceva bunga bunga. Asta presupunând din capul crucii că e suficient de super-woman să mai aibă energie să-şi despartă picioarele şi să mai zică ”ahh”.

Unii bărbaţi sunt mai puţin norocoşi decât alţii. Simt şi ei pe la aceeaşi oră depresiile masculine zilnice, dar neavând o femeie în dotare care să îi legene iar gonflabilele nu o pot face, se află într-o mare dilemă. Căreia în mod accidental companiile de telefonie i-au oferit o formă de ieşire. Cele jdemii de minute incluse, acordate fără un consult psihiatric prealabil, cuplate cu celebra combinaţie #31#, pot fi folosite aparent judicios pentru a suna până dai de o voce feminină agreabilă. Care la auzul unor cuvinte romantice precum ”vreau să-mi bag pula-n pizda ta” să-şi intre imediat în rol şi să îi aline angoasele existenţiale.

Cei mai puţin norocoşi dintre ei formează numărul meu când sunt la calculator.
De ce zic că sunt ghinionişti de-a dreptul?
Fiindcă al meu calculator e conectat permanent la internet, deci e la un click distanţă de youtube şi de acolo la încă 10 secunde de tastat şi încă un click de dragul de Wagner şi ale lui walkirii.

Sau de muzica pusă de DJ Cotco la ceas de taină.

Şi sincer, mă întreb cum o fi, să ai puţulica* sculată (relativ vorbind) să stai liniştit pe scaunul/ canapeaua personală, cu o băutură la alegere în apropiere, o mână în chiloţi, mângâindu-ţi ce găseşti în zonă şi cealaltă mână pe telefonul mobil, gata să-i şopteşti cuvinte dulci unei norocoase conjuncturale şi în loc să primeşti mulţumiri că ajuţi la începerea unei noi ere digitale, să ţi se facă educaţie muzicală cu muzică nemţească de operă şi hard rock. Merged.

*În accepţiunea autoarei, precum penisul e ceva pe la juma de pulă sau sub, puţa e ceva mai puţin decât un penis, puţica înjumătăţeşte puţa şi puţulica mai împarte la încă un doi. Deci doamnelor, nu uitaţi să aveţi la îndemână o lupă sau atropină ca să puteţi vedea ceva.

Exerciţiu de demagogie

Această scrisoare a ajuns în căsuţa mea poştală prin august. Adresa era cea corectă, doar de destinatar nu auzise nimeni în bloc.

Şi cum nu reprezintă corespondenţă privată şi nu conţine numele adresantului îmi permit să o postez aici, chiar dacă o fac cu multă întârziere.

Refuz să comentez ceea ce mi se pare un exerciţiu perfect de demagogie, chiar dacă aş avea de comentat mai mult de o pagină.

Viitorul sună la Vodafone. Şi spune că mai vrea clienţi

Îmi place enorm reclama de la Vodafone cu pruncii.

Şi realizarea e făinuţă, şi efectele speciale sunt bunuţe. Dar replica finală a lui Cerebel face toţi banii. ”Mai vreau copii”.

Părerea mea e că cineva din board-ul Vodafone a aruncat un ochi pe previziunile demografice ale României şi pe celălalt asupra preferinţelor românilor şi a ajuns la o concluzie măreaţă:
- Populaţia scade şi îmbătrâneşte
- Populaţia devine refractară la achiziţia de noi telefoane/ numere de telefon
- Populaţia devine mai refractară la modificarea planurilor tarifare
- UE impune scăderea tarifelor
- În noua generaţie nu e sănătos să se pună bază pentru asigurarea unei pensioare decente.
Presupun că după ce a rumegat 20 de secunde asupra rezultatelor a mugit de-au zăngănit şi literele de pe clădire:
- Băăăăăăăă, nouă cine ne mai plăteşte pensiile? Că ăştia sunt din ce în ce mai puţini şi mai mofturoşi. Faceţi băăăăăăăăăăăăăăăă un spot prin care să stimulaţi creşterea numerică a populaţiei până n-ajungem să studiem cazul cerşetoarei Onasis la ultimul team-building înainte de pensie!

Ma-me-mi-mo-muuuu

Dacă oamenii s-au chinuit să comenteze, mi s-a părut logic şi normal să răspund.
Se pare că m-a chinuit talentul. Şi cu asta am obţinut confirmarea faptului că-s cea mai computer challenged dintre bloggeri

Pisicanalizare

De fiecare dată când îmi aduc aminte ce am visat, dacă nu-mi place visul replica spusă pe un ton foarte hotărât e ”vise de noapte maică, vise de noapte”. Dacă-mi place ce am visat, replica spusă pe un ton oarecum pios, ”semne de la Dumnezeu maică, semne de la Dumnezeu drăguţul”.

Azi dimi am primit semn de la Dumnezeu drăguţul.

Se făcea că eram undeva mişto, cu vagi influenţe Balcic, cu o burtă până la gură pe care se odihnea relaxat Goguţă-maică made by Fuji. Şi pe când eram eu ocupată să pozez o broască ţestoasă ciudată foc, cu nişte picioare lungi ca ale Claudiei Shiffer, o persoană rea, nu dau amănunte, m-a încuiat într-o grotă falsă. Ghinionul persoanei sus numite e că eram familiarizată cu locaţia şi ştiam cam ce se găseşte prin ea. Şi m-am uitat la suficiente filme cu survival in the wild. Aşa că m-am apucat de scotocit şi prăiduit (raid+prădat) temeinic locaţia. Cel mai mult m-a bucurat că am regăsit o lamă de javelină din epoca de piatră, (una dintre acelea după care am oftat neconsolată la Muzeul Militar Naţional şi de lângă care a trebuit să fiu luată pe sus că începuseră nişte muzeografe să-şi facă de lucru pe lângă mine, să identifice oarece pete şi urme de praf, nu de alta dar să ţină sub strictă observaţie suspecta care lăcrima în faţa lamelor de javeline şi vârfuri de alte obiecte contondente). Aşa că mi-am sacrificat două degete de la mâna stângă, legând cu un şnur de piele udă o bucată de lemn şi vârful de javelină realizând un frumos stabbing implement, vorba lui Bear Grylls. Şi am mai găsit un minunat colier de perle, luuuung de vreo 3 m şi ceva, pe fir de argint, numai bun de transformat în nunceag.

Aşa că atunci când a apărut persoana cea rea, care-şi freca mânurile în aşteptarea a ce rău îmi va face, m-am prostit cu acel colier, pleznind-o de câteva ori, distrăgându-i atenţia de la mâna mea stângă, până a ajuns în apropiere (close range) şi zbang! i-am băgat frumoasa lamă în inima aia neagră şi m-am tirat cu un zâmbet de mâţă care a primit acces nelimitat la rezerva internaţională de smântână.

La mulţi ani domnule preşedinte

Deşi nu-mi place, trăim într-o republică prezidenţială. Al cărei preşedinte îşi serbează azi ziua.

Deci, ca orice român, mă simt liberă să transmit - în gol - um mesaj de urări din suflet preşedintelui meu.

La mulţi ani! Să prindeţi măcar atâţia ani precum străbunica mea! Desigur tot atâtea boli să vă întunece ultimii ani!
Să vă văd trăind dintr-o pensie nu mai mare decât cea a bunicii mele.
Să mergeţi cu RATB-ul şi CFR-ul sau microbuzele din punctul Bucureşti în orice alt punct al ţării. Ca să vă bucuraţi de aceleaşi drepturi pe care le au bătrânii noştri.
Să consultaţi zilnic mercurialul pieţelor să vedeţi de unde vă puteţi în aceiaşi bani să vă luaţi un măr în plus. Să staţi cu ochii pe calorifere şi să vă mai puneţi o haină-n plus fiindcă nu vă permiteţi să daţi drumul la căldură fiindcă nu mai primiţi niciun fel de sprijin.

Să trăiţi la fel de bine cum trăiesc majoritatea votanţilor!